Ce sunt criptoactivele, criptomonedele, tokenurile și criptomonedele stabile?
Criptoactivele
Criptoactivele sunt active digitale care pot fi folosite ca mijloc de schimb sau pentru investiții. Spre deosebire de instrumentele bancare tradiționale, ele nu au nevoie de un registru central, bazându-se pe tehnologia registrelor distribuite care permite înregistrarea sigură a tranzacțiilor într-o rețea de calculatoare. Totodată criptoactivele nu sunt private; nu sunt emise sau garantate de o bancă centrală sau o autoritate publică. Prefixul „cripto” din numele lor sugerează faptul că sunt securizate prin criptografie.
Criptomonedele
Primul criptoactiv a fost bitcoin, introdus în 2008 ca o criptomonedă – o metodă de plată alternativă la monedele emise de bănci centrale. Până în 2020 existau 5600 de criptomonede diferite cu o valoare globală estimată de 250 miliarde de EUR (o pondere relativ mică în valoarea totală a banilor existenți). Această generație de criptoactive nu sunt, în general, acoperite cu active care să aibă o valoare intrinsecă. Valoarea lor este adesea volatilă, ceea ce limitează utilizarea lor practică, transformându-le într-o formă riscantă de investiție mai degrabă decât o monedă curentă.
Tokenuri și criptomonede stabile
Tokenurile sunt criptoactive mai noi; ele sunt o reprezentare digitală a drepturilor sau dividendelor asociate anumitor active. Sunt folosite de regulă pentru atragerea de capital pentru noi proiecte antreprenoriale sau startup-uri.
Criptomonedele stabile (stablecoins) sunt produse noi, acoperite de active reale și care oferă astfel o metodă de plată mai stabilă. Introducerea lor aduce noi posibilități de inovare și de adoptare pe scară mai largă. Dar acest lucru presupune și amenințări pe măsură.
Riscurile criptoactivelor
Parte din atractivitatea criptoactivelor se datorează faptului că nu au nevoie de un registru sau instituție centrală, ceea ce permite tranzacții simple și sigure între două părți, fără intermediari. Acest lucru a dus la necesitatea unei noi legislații UE care să protejeze împotriva unor riscuri substanțiale.
Riscuri pentru consumatori, companii și piețe
Noile reglementări urmăresc să limiteze multe din riscurile asociate criptoactivelor. În prezent, atunci când folosesc cripto monede, cetățenii nu sunt acoperiți de regulile UE de protecție a consumatorilor și adesea nu sunt bine informați despre riscurile aferente, ceea ce îi expune riscului de a pierde bani. Folosirea pe scară largă a criptoactivelor fără reglementarea acestora poate produce instabilitate financiară, manipulări ale pieței și criminalitate financiară. Întrucât tranzacțiile sunt în general anonime, criptomonedele sunt folosite adesea pentru activități criminale. Urmare a războiului din Ucraina, țările UE au limitat tranzacțiile de criptoactive cu Rusia sau cu entități ruse.
Impactul asupra mediului
Tehnologia cripto folosește cantități uriașe de electricitate, având o amprentă foarte mare asupra mediului. Conform unor estimări, energia consumată de bitcoin (una dintre criptomonede) este echivalentă cu cea folosită de un stat de dimensiuni mici.
Citiți mai multe despre Pactul Verde și despre acțiunile UE împotriva schimbărilor climatice.
Beneficiile noii reglementări în domeniul cripto
UE a elaborat noi reguli pentru Piețele de criptoactive (MiCA), care să impulsioneze potențialul criptoactivelor limitând în același timp amenințările legate de acestea. În iunie 2022 s-a ajuns la un acord provizoriu între Parlament și Consiliu. Acesta a fost aprobat oficial de Parlament în aprilie 2023 și de către țările UE în Consiliu în mai 2023, acesta fiind ultimul pas al procesului legislativ.
Pentru a încuraja dezvoltarea și folosirea acestor tehnologii, noile reguli urmăresc să ofere siguranță legală, să sprijine inovația, să protejeze consumatorii și investitorii și să garanteze stabilitatea financiară.
Asigurarea stabilității financiare și protecția consumatorilor
Prin reglementarea ofertelor publice de criptoactive, regulile vor asigura stabilitate financiară. Regulile acoperă transparența, declararea, autorizarea și supravegherea tranzacțiilor. Deputații europeni doresc ca emiterea unora dintre tokenuri să fie supravegheată de Autoritatea Europeană pentru Valori Mobiliare și Piețe și de Autoritatea Bancară Europeană.
Companiile care se ocupă de criptoactive vor trebui să informeze mai bine consumatorii despre riscuri, costuri și taxe.
Parlamentul a adoptat noi reguli în martie 2022 cu privire la folosirea tehnologiilor de registre distribuite, cum este blockchain, pentru tranzacționarea criptoactivelor. Astfel de tehnologii permit înregistrarea interacțiunilor și transferului de criptoactive. Scopul acestor reglementări este încurajarea dezvoltării de soluții pentru comerțul cu criptoactive, păstrând un nivel înalt de stabilitate financiară, transparență și integritate a piețelor.
Reducerea amprentei de carbon a criptomonedelor
Pentru a reduce amprenta mare de carbon a criptomonedelor, noile reguli MiCA impun furnizorilor principali de servicii legate de criptoactive să-și publice consumul de energie.
Prevenirea folosirii criptomonedelor în activități infracționale
În aprilie 2023 Parlamentul a aprobat și reguli care vor permite urmărirea și identificarea transferurilor de criptoactive, pentru a preveni folosirea acestora pentru spălare de bani, finanțarea terorismului și alte activități criminale. Noua lege permite, de asemenea, blocarea tranzacțiilor suspecte, iar regulile se aplică tranzacțiilor cu criptoactive ce depășesc valoarea de 1000 EUR. Noua reglementare a fost aprobată oficial de către Consiliu în mai 2023.
Combaterea evaziunii fiscale și evitării taxelor
În octombrie 2022 Parlamentul a solicitat statelor UE să se coordoneze mai bine în privința taxării criptoactivelor, spunând că acestea trebuie să facă obiectul unei impozitări corecte, transparente și eficiente. Pe de altă parte, autoritățile ar trebui să aplice un tratament fiscal simplificat pentru tranzacțiile de mică valoare și pentru comercianții ocazionali sau mici. Eurodeputații au afirmat că tehnologia blockchain ar putea facilita o colectare eficientă a taxelor.
Sursa: Parlamentul European
