In ce baza/lege, banca vireaza banii dintr-un cont de salariu catre fisc/ANAF, fara sa ma anunte ca mi s-a pus poprire pe conturi?

Stimate domn,

Executarea silita prin poprirea conturilor de catre oganele fiscale se poate face in baza Codului de procedura fiscala, autoritatile fiind obligate de lege sa va anunte in prealabil cu privire la infiintarea popririi. Daca apreciati ca nu s-a respectat legea in cazul dumneavoastra, puteti contesta in instanta procedura executarii silite.

Iata ce prevede Codul de procedura fiscala cu privire la poprirea creantelor fiscale:

Atunci cand un debitor nu isi plateste de bunavoie obligatiile fiscale datorate, organele fiscale competente, pentru stingerea acestora, vor proceda la actiuni de executare silita prin poprire.

Poprirea asupra veniturilor debitorilor persoane fizice sau persoane juridice se infiinteaza de catre organul de executare printr-o adresa care va fi trimisa prin scrisoare recomandata, cu dovada de primire, tertului poprit, impreuna cu o copie certificata de pe titlul executoriu. In acelasi timp, va fi instiintat si debitorul.

Poprirea se considera infiintata din momentul primirii adresei de infiintare de catre tertul poprit. In acest sens, tertul poprit este obligat sa inregistreze atat ziua, cat si ora primirii adresei de infiintare a popririi, se precizeaza la art. 149 alin. (8) din Codul de procedura fiscala.

Art. 145 din Codul de Procedura Fiscala prevede ca executarea silita incepe prin comunicarea somatiei, iar daca in termen de 15 zile de la comunicarea somatiei nu se stinge debitul, se continua masurile de executare silita.

Conform OUG nr. 8/2014, poprirea nu poate fi infiintata inainte de implinirea unui termen de 30 de zile de la data comunicarii somatiei.

Ce venituri pot fi poprite?

In Codul de procedura fiscala se mentioneaza ca sunt supuse executarii silite prin poprire orice sume urmaribile reprezentand venituri si disponibilitati banesti in lei si in valuta, titluri de valoare sau alte bunuri mobile necorporale, detinute si/sau datorate, cu orice titlu, debitorului de catre terte persoane sau pe care acestia le vor datora si/sau detine in viitor in temeiul unor raporturi juridice existente.

„In cazul sumelor urmaribile reprezentand venituri si disponibilitati in valuta, bancile sunt autorizate sa efectueze convertirea in lei a sumelor in valuta, fara consimtamantul titularului de cont, la cursul de schimb afisat de acestea pentru ziua respectiva”, se arata in Codul de procedura fiscala.

Totodata, sumele ce reprezinta venituri banesti ale debitorului persoana fizica, realizate ca angajat, pensiile de orice fel, precum si ajutoarele sau indemnizatiile cu destinatie speciala sunt supuse urmaririi numai in conditiile prevazute de Codul de procedura civila.

Astfel, salariile si alte venituri periodice realizate din munca, pensiile acordate in cadrul asigurarilor sociale, precum si alte sume ce se platesc periodic debitorului si sunt destinate asigurarii mijloacelor de existenta ale acestuia pot fi urmarite pana la 1/2 din venitul lunar net, pentru sumele datorate cu titlu de obligatie de intretinere sau de alocatie pentru copii, respectiv pana la 1/3 din venitul lunar net, pentru orice alte datorii.

Venituri care nu pot fi poprite

Codul de procedura civila stabileste veniturile care nu pot fi poprite, indiferent de datoria care este urmarita:

– sumele care sunt destinate unei afectatiuni speciale prevazute de lege;
– sumele reprezentand credite nerambursabile sau finantari primite de la institutii sau organizatii internationale pentru derularea unor programe ori proiecte;
– alocatiile de stat si indemnizatiile pentru copii, ajutoarele pentru ingrijirea copilului bolnav, ajutoarele de maternitate, cele acordate in caz de deces, bursele de studii acordate de stat, diurnele, precum si orice alte asemenea indemnizatii cu destinatie speciala, stabilite potrivit legii, care nu pot fi urmarite pentru niciun fel de datorii;
– sumele necesare platii drepturilor salariale, dar nu mai mult de 6 luni de la data infiintarii popririi.

Ce se intampla dupa infiintarea popririi?

Dupa infiintarea popririi, tertul poprit este obligat:

– sa plateasca, de indata sau dupa data la care creanta devine exigibila, organului fiscal, suma retinuta si cuvenita, in contul indicat de organul de executare;
– sa indisponibilizeze bunurile mobile necorporale poprite, instiintand despre aceasta organul de executare.

„In masura in care este necesar, pentru achitarea sumei datorate la data sesizarii bancii, sumele existente, precum si cele viitoare provenite din incasarile zilnice in conturile in lei si in valuta sunt indisponibilizate. Din momentul indisponibilizarii, respectiv de la data si ora primirii adresei de infiintare a popririi asupra disponibilitatilor banesti, bancile nu vor proceda la decontarea documentelor de plata primite, respectiv la debitarea conturilor debitorilor, si nu vor accepta alte plati din conturile acestora pana la achitarea integrala a obligatiilor fiscale inscrise in adresa de infiintare a popririi, cu exceptia sumelor necesare platii drepturilor salariale”, se mai precizeaza in Codul de procedura fiscala.

Daca tertul poprit incalca prevederile privind poprirea, el va raspunde solidar cu debitorul, in limita sumelor sustrase indisponibilizarii.

Ce creante au prioritate la poprire?

Conform Codului de Procedura Fiscala, in cazul in care sumele datorate de debitor sunt poprite de mai multi creditori, tertul poprit ii va anunta in scris despre aceasta pe creditori si va proceda la distribuirea sumelor potrivit urmatoarei ordini de preferinta:

a)creantele reprezentand cheltuielile de orice fel, facute cu urmarirea si conservarea bunurilor al caror pret se distribuie;
b)creantele reprezentand salarii si alte datorii asimilate acestora, pensiile, sumele cuvenite somerilor, potrivit legii, ajutoarele pentru intretinerea si ingrijirea copiilor, pentru maternitate, pentru incapacitate temporara de munca, pentru prevenirea imbolnavirilor, refacerea sau intarirea sanatatii, ajutoarele de deces, acordate in cadrul asigurarilor sociale de stat, precum si creantele reprezentand obligatia de reparare a pagubelor cauzate prin moarte, vatamarea integritatii corporale sau a sanatatii;
c)creantele rezultand din obligatii de intretinere, alocatii pentru copii sau de plata a altor sume periodice destinate asigurarii mijloacelor de existenta;
d)creantele fiscale provenite din impozite, taxe, contributii si din alte sume stabilite potrivit legii, datorate bugetului de stat, bugetului Trezoreriei Statului, bugetului asigurarilor sociale de stat, bugetelor locale si bugetelor fondurilor speciale;
e)creantele rezultand din imprumuturi acordate de stat;
f)creantele reprezentand despagubiri pentru repararea pagubelor pricinuite proprietatii publice prin fapte ilicite;
g)creantele rezultand din imprumuturi bancare, din livrari de produse, prestari de servicii sau executari de lucrari, precum si din chirii sau arenzi;
h)creantele reprezentand amenzi cuvenite bugetului de stat sau bugetelor locale;
i)alte creante.

De asemenea, pentru plata creantelor care au aceeasi ordine de preferinta, daca legea nu prevede altfel, suma realizata din executare se repartizeaza intre creditori proportional cu creanta fiecaruia.