Educatie financiara

Creditele Prima Casa si-au pierdut din farmec: doar 77% din plafonul de garantare a fost epuizat, cu o luna inainte de finalul anului

Creditele pentru achizitia sau constructia primei locuinte de catre tinerii cu varsta de maxim 35 de ani garantate de stat prin programul Prima Casa par sa-si fi pierdut farmecul in acest an, in ciuda dobanzilor mici si a avansului de doar 5%, de trei ori mai mic decat cel pentru un credit standard.

Daca in anii precedenti plafonul de garantare era epuizat cu cateva luni inainte de sfarsitul anului si era nevoie de suplimentari de fonduri, acum, la finalul lunii noiembrie, plafonul era consumat in proportie de numai 77%, conform informatiilor furnizate de Fondul de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri (FNGCIMM), institutia prin care se acorda garantiile pentru creditele Prima Casa.

FNGCIMM a aprobat in acest an aproximativ 19.000 de solicitari de garantare, in cadrul Programului Prima Casa. La sfarsitul lunii octombrie 2019, soldul total al garantiilor acordate, in perioada 2009-2019, era de peste 260.000 de garantii „Prima casa”, cu un volum de darantii de 17,68 miliarde lei, volumul creditelor sustinute fiind de peste 36 miliarde lei.

Stocul de garantii nu s-a epuizat inca, in ciuda faptului ca valoarea garantiilor este in acest an de 2 miliarde lei, mai mica decat in urma cu doi ani, cand a fost 2,5 miliarde lei.

Consumarea stocului de credite Prima Casa depinde de fiecare banca participanta la acest program, careia i se repartizeaza o anumita cota de garantii, in functie de marimea bancii, iar de anul trecut si dupa criterii precum volumul de credite standard si de credite neperformante. Astfel, bancile care au dat prea multe credite Prima Casa si care au prea multe credite neperformante sau dosare respinse de FNGCIMM, li se reduce cota de garantii cu pana la 20%. (vezi aici detalii)

In acelasi timp, numarul bancilor care acorda credite Prima Casa a scazut in prezent la 11 (Banca Transilvania – BT, BCR, BRD, Unicredit, Raiffeisen, CEC Bank, ING, OTP Bank, Banca Romaneasca, Bank Leumi si Credit Agricole), cu patru mai putine decat anunta FNGCIMM la inceputul anului.

Valoarea garantiilor Prima Casa a fost diminuata incepand din 2018, conform Strategiei Programului Prima Casa pe termen mediu (2017-2021), adoptata de Ministerul Finantelor la sfarsitul anului 2016, cu scopul de a reduce treptat importanta programului Prima Casa, implementat cu succes din 2009, pentru a contracara impactul crizei financiare izbucnita in 2008, care a dus la inghetarea creditarii si implicit a tranzactiilor pe piata imobiliara.

Programul Prima Casa s-a dovedit un stimulent important pentru piata creditarii, dar si pentru cea imobiliara, majoritatea creditelor ipotecare si a vanzarilor de locuinte realizandu-se cu credite Prima Casa.

Insa dupa revenirea tarii din recesiune, autoritatile nu au renuntat la program, care a continuat sa functioneze din inertie, dat fiind ca are dobanzi mai mici decat creditele ipotecare standard si, cel mai important avantaj, un avans de doar 5% din pretul casei, fata de minim 15% la creditele clasice.

Abia la finalul lui 2016, Ministerul Finantelor, la presiunea bancilor si a BNR, au acceptat sa elaboreze Strategia Programului Prima Casa, in scopul reducerii graduale a volumului acestor tipuri de imprumuturi.

Pentru anul 2020, strategia prevede mentinerea plafonului de garantii in valoare de 2 miliarde lei, urmand ca in 2021 plafonul sa fie redus la 1,5 miliarde lei.

Pe de alta parte, in mai 2018, Comitetul National pentru Stabilitate Macroprudentiala (CNSM), condus de guvernatorul BNR, Mugur Isarescu, din care fac parte si reprezentantii Ministerului Finantelor, a emis Guvernului o recomandare pentru a evalua „oportunitatea recalibrarii programului Prima Casa din punct de vedere social, prin revizuirea conditiilor de accesare a acestui program, cu mentinera unui grad de indatorare sustenabil”.

Recomandarea se bazeaza pe concluzia CNSM ca programul Prima Casa a a devenit periculos pentru stabilitatea financiara si trebuie modificat, intrucat a capatat o dimensiune sistemica, creditele garantate de stat in conditii mai avantajoase decat cele standard ajungand sa reprezinte aproape jumatate din totalul creditelor ipotecare. (vezi aici detalii)

Fostul guvern PSD, condus de Liviu Dragnea, nu a modificat insa programul Prima Casa la finalul lui 2018, conform recomandarii CNSM, insa in luna mai din acest an, cu trei zile inainte de alegerile pentru Parlamentul European, Ministerul Finantelor a publicat un proiect de modificare a Programului Prima Casa, rebotezat „O familie, o casa”, in promitea dobanzi subventionate de stat de doar 2-3%, ca in Germania, precum si o prima de stat de pana la 15.000 de euro, celor care-si cumpara o locuinta in rate fara dobanda direct de la dezvoltatorii imobiliari, nu de la banci. (vezi aici detalii)

Patru zile mai tarziu, in 27 mai, la doar o zi dupa alegerile europarlamentare, pierdute de PSD, Dragnea a fost condamnat la inchisoare pentru coruptie, iar premierul Viorica Dancila a modificat, in luna august, proiectul Prima Casa a lui Dragnea, cu iz populist.

Noua varianta a programului, aflat in prezent in dezbaterea Parlamentului, impune plafoane de venituri pentru cei care vor sa obtina un astfel de imprumuturi: venit pe familie de maxim 7.000 de lei pentru familiile cu unul sau mai multi copii si de cel mult 4.000 de lei pentru pesoanele singure sau familiile fara copii. (vezi aici detalii)

Noua varianta a programului nu abordeaza insa doua probleme din recomandarea CNSM privind modificarea programului Prima Casa:

1. Avansul redus, de doar 5%, care „în contextul creșterii importante a prețurilor imobilelor rezidențiale, poate genera vulnerabilități în ipoteza unor evoluții macroeconomice nefavorabile”, conform CNSM.

2. Supraîndatorarea debitorilor: cei care au contractat credite „Prima casă” având un grad de îndatorare ridicat chiar și în condițiile unui nivel scăzut al ratelor de dobândă și creșterii veniturilor, conform CNSM.

Creditele Prima Casa sunt mai ieftine si cu avans mai mic

Dobanzile la creditele Prima Casa sunt plafonate la o marja fixa de 2%, la care se adauga indicele IRCC, in prezent, 2,66%, in total 4,66% in prezent.

In acelasi timp, bancile nu percep comisioane de acorare a imprumuturilor, ci doar un comision anual pentru garantare, incasat de FNGCIMM, de 0,45% din valoarea creditului.
In aceste conditii, costul total al credit Prima Casa, reflectat de Dobanda Anuala Efectiva (DAE) este in jur de numai 5% pe an (vezi foto), spre deosebire de un credit ipotecar standard, la care DAE porneste de la 5,84% si ajunge la 11%, in functie de banca.

Media DAE la un credit ipotecar standard este 6,48%, cu un punct si jumatate mai mare decat DAE la un credit Prima Casa. (vezi foto)

Vezi articolul integral pe Bancherul.ro

BRD reduce de 10 ori comisionul pentru o plata in euro, dar ramane cea mai scumpa banca din Romania

BRD Societe Generale, a treia mare banca din Romania, scade din 15 decembrie comisionul pentru o plata in euro de la 10 euro, cat este in prezent, la nivelul unei plati in lei, de doar 3,5 lei, adica de peste 10 ori, masura fiind impusa de regulamentele europene privind normele SEPA (zona unica de plati in euro), care prevad ca platile in euro trebuie sa aiba aceleasi costuri ca cele in monedele locale.

BRD ramane insa cea mai scumpa banca din Romania.

BRD are cele mai mari dobanzi la creditele ipotecare (vezi aici topul dobanzilor la credite ipotecare) si printre cele mai mari si la creditele de nevoi personale (vezi aici topul dobanzilor la creditele de nevoi personale), in timp ce la depozite practica cele mai mici dobanzi, astfel incat clientii raman in pierdere in cazul unui depozit de 10.000 de lei pe 12 luni (vezi aici topul dobanzilor la depozite), intrucat BRD are cele mai mari comisioane pentru un cont curent cu card si online banking (vezi aici topul comisioanelor la conturile bancare).

In privinta costului unui cont si card in euro, BRD este a doua cea mai scumpa banca, dupa BCR, dintre cele mari care s-au aliniat normelor SEPA (vezi tabelul din fotografie).

Astfel, in cazul unei plati (transfer) online (prin internet/mobile banking) in euro, noul comision la BRD va fi de 3,5 lei, comparativ cu BCR (3 lei) si Garanti (3-5 lei), dar sub comisioanele practicate de ING (5 lei) si Unicredit, care a ales un tip de tarifare nonconformist, sub forma de procent, pentru a escamota costul ridicat pentru o plata in euro.

O plata in euro, de opt ori mai scumpa la Unicredit decat la BCR

Astfel, la Unicredit comisionul pentru un transfer in euro este de 0,1% din suma transferata, minim 3 lei, maxim 2.000 de lei. De exemplu, pentru un transfer de 1.000 de euro, comisionul va fi 1 euro, adica 4,77 lei. Insa in cazul platilor mai mari, de exemplu 5.000 de euro, comisionul urca la 5 euro, adica in jur de 24 de lei, de opt ori mai mare decat pentru acelasi transfer facut la BCR.

Si pentru retragerile in euro de pe card la bancomatele bancilor din alte tari europene, comisionul BRD a scazut de la 1,5% plus 10 lei (in jur de 80 de lei, pentru 1.000 de euro retrasi) la nivelul valabil si pentru retragerile in tara, adica 1% plus 5 lei (in jur de 50 de lei pentru 1.000 de euro).

La celelate banci, comisioanele pentru retragerile de euro de pe card in tarile europene sunt mai ridicate, cu exceptia cardului ING, care este mai ieftin.

Astfel, cel mai ridicat comision il practica BCR (1,75% din suma retrasa, minim 5 euro), urmata de Unicredit (1,5% minim 7 lei) si Garanti (1,25% minim 7 lei).

ING aplica un comision fix, de 4 euro, pentru retragerile de bani din tarile europene.

Costul total al unui cont in euro cu card atasat variaza intre 58 de lei la ING si 180 de lei la BCR. BRD are un cost apropiat de BCR, de 138 de lei, in timp ce Unicredit si Garanti au costuri mai apropiate de ING: 70, respectiv 87 de lei (vezi tabelul din fotografie).

Sursa: Bancherul.ro

ING Bank are cel mai dezavantajos curs valutar la platile in euro cu cardul

ING Bank practica un curs de schimb valutar pentru platile in euro cu cardul mult mai dezavantajos decat cel al altor banci, dar si fata de propriul curs valabil pentru schimburile euro/leu realizate prin conturile clientilor.

Astfel, la platile in euro cu cardul, ING avea astazi un curs de vanzare euro de 4,9295, cu aproape 17 bani (3,5%) mai mare decat cursul oficial BNR, de 4,7615 lei.

In compartie cu alte banci, cursul ING este mai mare cu 15 bani (3,1%) fata de cea mai buna cotatie, practicata de Alpha Bank, si cu 11 bani (2,4%) mai ridicat fata de cursul Bancii Transilvania (BT), cea mai mare banca din Romania (vezi tabelul).

Alte banci cu un curs de schimb dezavantajos pentru platile in euro cu cardul sunt, in ordine, Raiffeisen Bank, cu un curs apropiat de al ING (4,9162 lei) si Unicredit (4,8682 lei).

Printre bancile cu un curs bun la platile cu cardul in strainatate se mai afla CEC Bank (4,7893 lei), Patria Bank (4,8030 lei), Banca Romaneasca (4,8037 lei), Libra Bank si First Bank (4,8050 lei).

Trebuie sa fiti atenti si la eventualele comisioane pentru schimburile valutare practicate de unele banci, precum BCR, la care valoarea acestui comision este de 2% din suma.

Doua schimburi valutare la platile cu cardul in strainatate

Atunci cand faceti plati in strainatate cu un card in lei, trebuie sa stiti ca exista doua operatiuni de schimb valutar, in urma carora pierdeti bani de fiecare data: prima se face de organizatiile de plata Visa sau MasterCard, la un curs cu 0,3%-0,4% peste cel al BNR.

Cursul Visa de astazi a fost 4,7813 lei, cu doi bani (0,4%) peste cursul BNR (4,7615 lei). (vezi aici cursul Visa)

Cursul MasterCard a fost mai avantajos decat cel al Visa: 4,7754 lei, cu un ban (0,3%) mai mare decat cursul BNR. (vezi aici cursul Mastercard)

Ulterior, ING face si ea o conversie valutara, din lei in euro, la cursul sau de vanzare euro, care este, dupa cum am vazut, cu 17 bani (3,5%) mai ridicat decat cursul BNR.

In total, asadar, conversia valutara la o plata in euro cu un card ING tip Visa presupune o pierdere pentru client/castig pentru banca de 19 bani (3,9%) comparativ cu cursul oficial al BNR.

Concret, la o plata de 100 de euro, costul schimbului valutar este de 90 de lei, iar la o plata de 1.000 de euro, pierderea clientului/castigul bancii este de 900 de lei.

Alpha Bank, cea mai buna banca pentru schimburi valutare

Alpha Bank este cea mai avantajoasa banca pentru orice tip de schimb valutar euro/lei: atat la ghiseele bancii, cat si pentru clienti, in conturile acestora sau la platile cu cardul.
In contrast, OTP Bank are cele mai dezavantajoase cotatii la cumpararea de euro la ghiseu sau in conturile clientilor proprii.

Sa facem un calcul comparativ: daca vreti sa vindeti euro si mergeti la un ghiseu al OTP Bank, pentru 100 de euro primiti 468,6 lei (cursul de cumparare euro al OTP Bank fiind 4,6860 lei), in timp ce la un ghiseu al Alpha Bank incasati 473,9 lei, cu 5,3 lei mai mult.

La un schimb de 1.000 de euro, diferenta este de 53 de lei.
Acelasi castig il au clientii Alpha Bank care efectueaza schimburi valutare in conturile proprii, comparativ cu cei ai OTP Bank.

Cei care vor sa cumpere euro de la ghiseul unei banci, cel mai dezavantajos curs a fost astazi la BRD (4,8370 lei), cu sapte bani (1,6%) peste cursul BNR (4,7615).

Pentru cumpararea de euro direct in conturile curente, clientii BCR au fost cei mai dezavantajati, cu cu un curs de 4,8360 lei.

Sursa: Bancherul.ro

BRD, cea mai scumpa banca din Romania, si-a batut recordul istoric la profit

BRD Groupe Societe Generale, banca din Romania care are cele mai mari comisioane pentru un cont curent curent, card si online banking, precum si printre cele mai ridicate dobanzi pentru credite si cele mai mici dobanzi la depozite, a inregistrat in primele noua luni din acest an un profit record istoric de 1,2 miliarde lei.

BRD a reusit sa obtina profitul record in principal datorita dobanzilor in crestere incasate de la clienti pentru credite, mentinerea dobanzilor pentru depozite la niveluri foarte scazute si inexistenta pierderilor din credite neperformante (riscul de credit).

Astfel, BRD a incasat de la clienti dobanzi in valoare de 1,623 miliarde lei, in crestere cu 14% fata de anul precedent, in timp ce dobanzile platite de banca pentru depozitele clientilor au fost de doar 121 milioane lei, astel incat castigul net din dobanzi al bancii s-a ridicat la aproape 1,6 miliarde lei.

Si incasarile din comisioane au crescut usor, de la 561 la 570 milioane lei, in timp ce din schimburi valutare BRD a castigat alte 217 milioane lei.

In total, veniturile BRD din dobanzi, comisioane si schimburi valutare s-au ridicat la aproape 2,4 miliarde lei.

Cheltuielile de operare ale bancii s-au ridicat la 1,1 miliarde lei, in crestere cu doar 77 milioane lei (7%), astfel ca profitul operational net al BRD a fost de 1,2 miliarde lei.

Costul riscului, adica pierderile din credite neperformante, a fost pozitiv, cu venituri de 220 milioane lei, fata de 177 milioane lei in anul precedent, ceea ce inseamna ca banca a incasat asigurari si a avut recuperari din vechile imprumuturi nerambursate.

Profitul total al BRD s-a ridicat astfel la 1,3 miliarde lei, din care a platit un impozit pe profit de 232 milioane lei, castigul net rezultat fiind de 1,261 miliarde lei, fata de 1,136 miliarde lei in acelasi interval al anului precedent.

Sursa: Bancherul.ro

Atentie la cardurile de credit in rate fara dobanda: este posibil sa platiti, in schimb, comisioane!

Magazinele si bancile isi promoveaza intens in aceasta perioada cardurile de credit, botezate mai nou carduri de cumparaturi, cu care se pot achita produse si servicii in mai multe rate lunare, pana la 24, fara a plati dobanda.

Aceste promotii, ca oricare altele, ascund capcane la care trebuie sa fiti atenti. Iata trei dintre ele:

1. Dobanzi mari daca nu platesti integral o rata

Daca nu poti achita integral rata lunara stabilita in planul de rate fara dobanda, va trebui sa achiti o dobanda standard pentru cardul de credit, care de regula nu este deloc mica, ba chiar destul de ridicata la unele banci: costul total al unui card, exprimat prin Dobanda Anuala Efectiva (DAE) ajunge la aproape 40% la cardurile BCR, Credit Europe Bank si OTP Bank.

Cardurile de credit cu cele mai mici dobanzi sunt cele emise de CEC Bank, Libra Bank si Idea Bank, cu dobanzi intre 14% si 19% si DAE intre 16% si 20%. (vezi foto)

Dobanda medie a celor 18 carduri de credit emise de 15 banci este 23,78%, iar DAE este 28,90%, cam de trei ori peste DAE medie la un credit de nevoi personale. (vezi aici dobanzile la creditele de nevoi personale)

2. Dobanda e 0, dar comisioanele?

Este posibil ca unele carduri de credit sa permita plata in rate fara dobanda, dar in schimb sa aplice diverse comisioane sau asigurari.

Iata un exemplu: cardul de credit emis de First Bank ofera posibilitatea de a face „cumparaturi in rate, oriunde in lume”, fara dobanda, in schimb trebuie achitat un comision de 50 de lei, impartit, la randul lui, in rate egale, in functie de numarul de rate lunare alese, intre 3 si 12.

La alte banci este posibil sa fiti pusi sa achitati o asigurare pentru cardul de credit.

3. Rate valabile doar in cadrul promotiilor sau in conditii speciale

Atunci cand alegeti un card de credit trebuie sa va uitati nu doar la promotia cu care banca isi face reclama, ci la conditiile standard de aplicare a programului de rate fara dobanda si mai ales cum si unde se aplica acesta.

De exemplu, daca la unele banci plata in rate fara dobanda se poate face la orice magazin din tara sau strainatate, la altele este limitat la comerciantii parteneri ai respectivei banci, adica doar la unele magazine.

La Unicredit, perioada de utilizare a ratelor fara dobanda este limitata: se poate face doar in primele doua luni (60 de zile) de la livrarea cardului.

In privinta numarului de rate, de regula bancile isi fac reclama cu un numar mare de rate, precum 24 de rate fara dobanda, insa doar la un singur magazin, pentru restul numarul ratelor fiind mult mai mic, de pana la 12 rate.

Trebuie sa luati in calcul si faptul ca numarul de rate depinde, la majoritatea cardurilor, si de valoarea cumparaturii, fiind direct proportionala cu aceasta: cu cat produsul cumparat este mai scump, cu atat se poate achita in mai multe rate.

Nu scapati din vedere si suma minima pentru care este valabila optiunea de rate fara dobanda: la unele banci, precum CEC Bank, este de 100 de lei, la altele, precum BCR, de 200, lei, 300 lei la Raiffeisen sau chiar 500 de lei, la ING Bank.

Sursa: Bancherul.ro

Raiffeisen Bank are comentarii negative si critici de la majoritatea clientilor la o postare pe Facebook

Majoritatea comentariilor la o postare a Raiffeisen Bank pe Facebook, in care-si face reclama la depozite, sunt negative si critice la adresa bancii, considerata a fi de neincredere.

Astfel, dintr-un numar de 22 de comentarii, 17 reprezinta aprecieri negative sau critici cu privire la serviciile bancii.

Iata cateva exemple de comentarii (vezi si foto):

O banca de tot rahatul. Pusi numai sa jecmaneasca pe romani.

Aveti dreptate. O banca care nu te anunta cand iti majoreaza comisionul, ba fiicei mele i-au disparut banii de alocatie ai copilului.

Si mie mi-au „disparut” banii din contul de salariu si banca tot face investigatii de 6 saptamani.

Am pati-o si eu, am renuntat la banca.

Hotii pe fata.

Mi-au luat bani din card si nu recunosc.

Nici nu mai vreau sa aud de aceasta banca.

Cea mai proasta banca si mincinoasa.

Cea mai proasta si neserioasa banca venita in Romania.

Sunt in faliment, teapa!

Si eu am asteptat un card 2 luni, dupa ce l-au trimis la o alta locatie. Am facut sesizari, dar degeaba, am cerut explicatii si nimic. Pana la urma, dezgustat, m-am mutat la alta banca!

Sursa: Bancherul.ro

Care sunt bancile cu cele mai mici dobanzi pentru refinantarea unui credit de nevoi personale?

Cateva banci isi promoveaza in prezent creditele pentru refinantarea altor imprumuturi de nevoi personale de la alte banci, cu dobanzi mai mici, astfel incat rata lunara sa fie mai mica sau se poate obtine o suma suplimentara de bani.

Printre bancile care deruleaza in prezent promotii la creditele de refinantare sunt Banca Romaneasca, BRD sau Raiffeisen Bank, ultimele doua recurgand la publicitate inselatoare, afisand dobanzi valabile doar in conditii speciale, precum incasarea salariului intr-un cont la banca.

Banca Romaneasca are cele mai mici dobanzi standard (fara conditii suplimentarea, precum incasarea salariului intr-un cont al bancii sau la pachet cu alte produse) la creditele de refinantare dintre cele 15 banci romanesti care ofera astfel de imprumuturi, atat pentru varianta cu dobanda fixa, cat si pentru cea cu dobanda variabila, conform clasamentului intocmit de Bancherul.ro si Calculatordecredite.ro.

Astfel, la creditul de refinantare cu dobanda variabila, nivelul acesteia este 8,16%, format dintr-o marja fixa de 5,5% plus Indicele de Referinta pentru Creditele Consumatorilor (IRCC), de 2,66% in prezent.

Dobanda practicata de Banca Romaneasca este inca o data mai mica decat cea de la Unicredit, care are o marja fixa de 11,33% plus IRCC, cea mai mare dintre bancile analizate.

Alpha Bank si Garanti Bank se mai afla intre primele trei banci cu cele mai mici dobanzi pentru creditele de refinantare, cu Dobanzi Anuale Efective (DAE), indicatorul pentru costul total al unui imprumut, de 11,27% si 11,35%, in cazul unui credit in valoare de 23.000 de lei pe 5 ani. (vezi foto)

DAE medie pentru creditele de refinantare este 12,82%, nivel in jurul carui se regasesc imprumuturile oferite de mai multe banci: CEC Bank, Patria Bank, Banca Transilvania, Garanti Bank, BRD si Idea Bank.

Raiffeisen Bank se afla printre bancile cu cele mai mari dobanzi, cu DAE de 13,59%, alaturi de BCR (14,50%), First Bank (15,12%), OTP Bank (15,44%) si Unicredit (17,11%).

Cat se castiga la refinantarea unui credit

Sa presupunem ca facem refinantarea creditului cu cea mai mare DAE, a Unicredit, de 17,11%, la cea mai ieftina banca din prezent, Banca Romaneasca, unde DAE este de doar 8,76%.

Rata lunara la un credit in valoare de 23.000 de lei pe 5 ani la Unicredit este 552 de lei, in timp ce la creditul de la Banca Romaneasca, rata este 471 lei, deci cu 81 de lei mai putin in fiecare luna.

Pe parcursul celor 60 de luni (5 ani), castigul obtinut este de aproape 5.000 de lei, mai exact 4.860 de lei.

Sursa: Bancherul.ro

Raiffeisen Bank isi face publicitate inselatoare la creditul de refinantare

Raiffeisen Bank isi face publicitate inselatoare la creditul de refinantare a altor imprumuturi de nevoi personale de la alte banci, afisand o dobanda care este valabila doar in anumite conditii speciale, dobanda standard fiind mult mai ridicata.

Astfel, intr-o reclama pe Facebook (vezi foto), Raiffeisen spune ca acorda credite de refinantare cu „o dobanda fixa de 8,3%”.
Dobanda de 8,3% este valabila insa doar in conditii speciale, si anume: pentru imprumuturi de valori mari, de peste 7.000 de euro, daca cel imprumutat isi incaseaza salariul intr-un cont al bancii si daca aplica online, pe site-ul bancii, nu intr-o sucursala Raiffeisen.

Daca nu sunt indeplinite conditiile de mai sus, dobanda este 12%, deci cu aproape trei puncte mai mare.

Raiffeisen nici macar nu recurge la stratagema „dobanda de la x%” adoptata recent de mai multe banci. (vezi aici detalii)

Costul efectiv al unui imprumut de refinantare la Raiffeisen este insa si mai mare, intrucat banca aplica si comisioane, nu doar dobanda: un comision de analiza a creditului de 200 de lei si un comision lunar de administrare a contului, de 5 lei.

Astfel ca indicele care reflecta costul total al unui credit, Dobanda Anuala Efectiva (DAE), ajunge la creditul de refinantare al Raiffeisen Bank la 13,59%, calculat pentru un credit in valoare de 23.000 de lei (5.000 de euro), pe 5 ani, conform Calculatordecredite.ro.

Asadar dobanda reala al creditului de refinantare al Raiffeisen este 13,59%, care ar trebui sa figureze alaturi de dobanda din reclama bancii, de 8,3%, conform prevederilor legale.

OUG 50 din 2010 privind contractele de credit pentru consumatori prevede ca in orice forma de publicitate, dobanda unui credit, DAE, valoarea totala platibila si orice alte costuri, precum asigurarea, trebuie scrise “în mod clar, concis, vizibil şi uşor de citit, în acelaşi câmp vizual şi cu caractere de aceeaşi mărime.”

Nu este prima data cand Raiffeisen Bank isi face reclama inselatoare la credite. La finalul anului trecut, banca isi promova creditul de refinantare in acelasi mod, dobanda cu care se lauda atunci fiind 9%. (vezi aici detalii)

Raiffeisen Bank este una dintre bancile cu cele mai mari dobanzi pentru creditele de nevoi personale sau refinantare, conform clasamentului realizat de Bancherul.ro. (vezi aici detalii)

Sursa: Bancherul.ro

ING Bank majoreza comisioanele la platile si retragerile de pe card in lei, fiind obligata sa scada de 10 ori comisionul pentru platile in euro, de la 50 la 5 lei

ING Bank a majorat comisioanele pentru platile in lei si pentru retragerile de bani de la bancomate, in conditiile in care este obligata sa scada de 10 ori, de la 50 de lei la 5 lei, comisionul pentru platile in valuta, incepand din 15 decembrie, cand intra in vigoare un regulament european privind platile in euro SEPA, intre statele membre UE, care trebuie sa aiba aceleasi comisioane ca cele din interiorul tarii, in moneda locala.

In prezent, o plata in euro la ING Bank costa 0,15% din suma transferata, dar nu mai putin de 50 de lei, fata de o plata in lei catre alta banca (interbancara), care este gratuita.

Cum regulamentul european care va intra in vigoare din 15 decembrie obliga bancile romanesti sa aplice pentru platile in euro aceleasi comisioane ca cele pentru lei, ING Bank ar fi trebuit sa aiba si pentru platile in euro tot un comision de 0 lei.

Banca olandeza a decis insa sa majoreze comisioanele standard, atat pentru platile in lei, cat si pentru retragerile de numerar in lei de la bancomate, pentru a compensa reducerea semnificativa a tarifelor la tranzactiile in euro.

Astfel, comisionul standard pentru platile interbancare in lei a fost majorat de la 0 lei la 5 lei, pentru fiecare operatiune, nivel care se va aplica si pentru platile in euro, conform normelor europene. Acest comision poate ramane 0 pentru clientii care incaseaza lunar minim 700 de lei in cont si efectueaza cel putin o plata.

ING este obligata de noul regulament european sa egalizeze si comisionul pentru retragerile de numerar in euro de la bancomatele bancilor straine, care in prezent este 18 lei, cu cel pentru retragerile in lei de la bancomatele din Romania, care este doar 3 lei.

ING a decis insa sa majoreze comisioanele pentru retragerile in lei de la bancomatele din Romania, de la 3 lei la 5 lei, noul comision urmand sa se aplice si pentru retragerile in euro de la ATM-urile bancilor straine.

Doar comisioanele pentru retragerile in lei de pe cardurile de credit, de 1% din suma retrasa plus 5 lei, au fost mentinute la acelasi nivel, astfel ca se vor aplica si pentru retragerile din strainatate, care in prezent sunt mult mai scumpe: 1,5% plus 15 lei.

Si comisioanele aferente retragerilor de bani pe cardurile in euro au fost majorate de ING.

Astfel, comisionul pentru retragerile de numerar in lei de la bancomatele bancii a crescut de la 0,20% la 0,50%, comision care se va aplica si retragerilor in euro, care in prezent sunt inca o data mai scumpe: 1% plus 2,5 euro.

In cazul retragerilor in lei si euro de pe cardul in euro, la bancomatele altor banci, ING a recurs la egalizarea inversa, adica va aplica acelasi comision, de 4 euro, aplicat in prezent la retragerile in euro de la bancomatele din strainatate.

In prezent, pentru retragerile in lei de pe cardul in euro la bancomatele altor banci din Romania, comisionul este 0,5% plus 0,75 euro. De exemplu, pentru retragerea unei sume de 1.000 de lei, comisionul ar fi 5 lei plus 3,5 lei, in total 8,5 lei, fata de 19 lei (4 euro) cat va fi din luna decembrie.

Costul unui cont cu card in euro la ING fata de BCR

Chiar si cu noile comisioane majorate, ING Bank ramane in continuare o banca ieftina.

Comparatativ, la BCR, care a implementat inca de la inceputul lunii septembrie normele SEPA, are un comision standard pentru platie in euro de doar 3 lei, fata de 5 lei cat va fi la ING, din luna decembrie.

In schimb, BCR are comisioane mai mari decat ING la restul operatiunilor aferente unui cont in euro, de la administrarea unui cont in euro pana la emiterea unui card in euro si retragerile de numerar de la pe acesta.

Astfel, daca la ING un cont in euro costa 2 euro lunar, la BCR este 2,6 euro (12,5 lei). Emiterea unui card in euro la BCR costa 5 euro, fata de 0 euro la ING.

La retragerile de numerar la bancomatul (ATM) propriu, comisionul este 0,50% la ING, fata de 1,75%, minim 5 euro la BCR, in timp ce pentru retragerile de la bancomatele altor banci, din Romania sau strainatate, utilizatorul unui card in euro emis de ING plateste 4 euro, fata de minim 5 euro la BCR sau 1,75% din suma retrasa.

In total, cele 10 tipuri de comisioane analizate comparativ la BCR si ING costa 76 de lei la ING si 101 lei la BCR. (vezi foto cu comisioanele celor doua banci)

Depuneri si retrageri de bani fara numerar

ING a anuntat ca din luna decembrie clientii sai vor putea sa depuna si sa retraga bani la bancomatele sale si fara card, printr-un cod emis in aplicatia de internet banking Home Bank.
Pentru depunerea de numerar la ATM-uri, fara card, cu codul de depunere, comisionul va fi destul de costisitor: 15 lei, pentru toti clientii, indiferent daca-si incaseaza sau nu salariul la ING.

Pentru retragerile de numerar cu codul de retragere, fara card, comisionul standard va fi 5 lei sau gratuit pentru cei care incaseaza salariul si efectueaza cel putin o plata lunar.

Se vor pute retrage fara card maxim 500 de lei pe zi sau 10.000 de lei pe luna.

ING limiteaza, din decembrie, si valoarea sumelor care pot fi retrase cu cardul de la bancomate, la 15.000 lei/zi si 300.000 lei într-un an calendaristic, pentru fiecare client.

Sursa: Bancherul.ro

Masurile BNR impotriva IFN-urilor care acorda credite online au avut efecte inverse decat cele preconizate: dobanzile au crescut, in loc sa scada, iar concurenta a slabit

Banca Nationala a Romaniei (BNR) introducea, in urma cu doi ani, in noiembrie 2017, un nou regulament, cu scopul declarat de a diminua dobanzile mari practicate de Institutiile Financiare Nebancare (IFN) care acorda credite online, inmultite ca ciupercile dupa ploaie in anii precedenti, astfel ca au ajuns sa reprezinte un pericol pentru stabilitatea financiara a tarii, in opinia bancii centrale.

Prin noul regulament, BNR a impus acestor IFN-uri sa-si majoreze de zece ori capitalul social, daca doresc sa mentina nivelurile de dobanzi practicate in acel moment, in jurul a 4000% pe an (patru mii la suta) sau chiar mai ridicate, altfel trebuie sa scada dobanzile pana la maxim 200% pe an, adica de 20 de ori mai putin. (vezi aici detalii)

Reprezentantii IFN-urilor au declarat, atunci, ca nu vor scadea dobanzile, pentru ca nivelul acestora este corect pentru aceste tipuri de imprumuturi, cu valori reduse, de cateva sute sau mii de lei, si pe perioade scurte, in general de 30 de zile, o reducere a dobanzilor nefiind viabila pentru functionarea eficienta a acestor firme.

Dimpotriva, au spus atunci IFN-urile, masurile BNR ar putea duce la majorarea dobanzilor. Ceea ce s-a si intamplat.

Mai mult, concurenta din aceasta piata a creditelor online a scazut, dupa ce unele IFN-uri si-au inchis afacerea, dupa intrarea in vigoare a noului regulament al BNR, iar altele si-au reorientat activitatea, spre alte tipuri de credite, de valori mai mari si pe perioade mai lungi, pentru a putea diminua dobanzile.

Printre IFN-urile care au disparut din piata se afla Zaplo, detinuta de grupul din Letonia 4finance, care a cumparat recent si TBI Bank, si Mindi.ro.

Alte IFN-uri, precum OceanCredit.ro si Fast-Finance.ro, nu mai acorda credite pe termen scurt ci doar pe termene de minim 3 luni, dobanzile (DAE) fiind in jurul a 100% pe an.

In schimb, unele IFN-uri care au decis sa continue creditarea pe termene scurte si cu valori mici, au majorat substantial dobanzile.

Astfel, la MobiloCredit.ro, costul total al unui credit de 300 de lei pe 30 de zile, reflectat prin Dobanda Anuala Efectiva (DAE) a fost majorat de la 3582% pe an la 6108% pe an (sase mii o suta opt la suta).

La Mozipo.ro, DAE a fost majorata de la 1.341% pe an, cat era la inceputul lui 2018, la 2.059% in prezent.

Iar la la SmileCredit.ro, care are in continuare cel mai ieftin imprumut, DAE a crescut de la 654% la 1497% pe an.

O serie de alte IFN-uri, care aveau deja dobanzi ridicate, le-au mentinut in continuare la aceleasi niveluri, nici vorba sa le scada: 4.114% pe an sau 1,2% pe zi la Viva Credit, Telecredit, Extra Simplu, Credit Fix, 5.237% la Ferratum si 30.341% la Hora Credit, care este de departe cel mai scump imprumut, cu mult peste dobanzile medii practicate de IFN-urile concurente.

De altfel, Hora Credit isi face si reclama inselatoare, publicand pe site o dobanda de 2%, fara sa mentioneze ca e vorba de dobanda zilnica, adica 730% pe an si DAE de 30.341%.

Articol realizat de Bancherul.ro

OTP Bank renunta la reclama inselatoare si intra in clubul bancilor care pot fi date exemple de buna practica in publicitate

OTP Bank a renuntat la reclama inselatoare pentru credite, dupa formula „dobanda de la x%”, utilizata recent de mai multe banci, astfel ca a decis sa adauge si nivelul maxim la care poate ajunge dobanda, utilizand formula corecta, „de la x% pana la y%”, ceea ce reprezinta un exemplu de buna practica in publicitate, care trebuie sa fie urmat si de restul bancilor sau Institutiilor Financiare Nebancare (IFN).

Si ING Bank, care initial si-a facut si ea reclama la credite cu „dobanda de la x%”, a renuntat la aceasta formula, adoptand forma corecta, atat cu nivelul minim, cat si cu cel maxim al dobanzii.

O alta banca, Idea Bank, mentioneaza si ea atat nivelul minim, cat si cel maxim al dobanzii, insa aceasta banca este doar pe jumatate corecta, intrucat in reclame mentine, cu litere mari, formula „dobanda de la x%”, si doar dedesubt, cu litere mult mai mici, mentioneaza si nivelul maxim al dobanzii.

In luna aprilie 2019, Bancherul.ro critica OTP Bank pentru ca-si facea reclama la creditul de nevoi personale mentionand doar dobanda cea mai mica, valabila doar in conditii speciale, precum incasarea salariului intr-un cont al bancii sau pentru sume mari: „Credit de nevoi personale, rata fixa cu dobanda fixa de la 8,69%”.

„Daca OTP Bank ar fi cinstita cu publicul si cu potentialii clienti, ar trebui sa mentioneze nu doar dobanda cea mai mica, ci si cea mai mare, respectiv 12,99%”, scriam atunci.

Acum, OTP Bank are o noua reclama, corecta, de data aceasta, adica atat cu dobanda minima, cat si cu cea maxima: „Credit de nevoi personale cu rata si dobanda fixa de la 8,79% pana la 13,64%”. (vezi foto)

Dobanda cea mai mica, de 8,79%, fixa, este valabila pentru cei care-si incaseaza veniturile intr-un cont al bancii, in caz contrar fiind mai mare cu doua puncte, adica 10,79%.

La dobanda maxima, de 13,64%, se ajunge „în funcție de profilul clientului și istoricul de creditare”, in urma analizei solicitarii de credit, se precizeaza in documentul OTP Bank privind dobanzile, fara alte detalii.

Profilul clientului inseamna, in principal, nivelul veniturilor obtinute si gradul de indatorare, ceea ce inseamna ca dobanda va fi mai mare pentru cei cu venituri mici si invers.

In privinta istoricului de creditare, acesta este verificat de toate bancile la Biroul de Credit, iar daca exista restante inregistrate, atunci banca poate aplica o dobanda mai mare, considerand ca riscul clientului este mai ridicat.

Si alte banci practica formula de dobanda inselatoare „de la x%”, printre acestea fiind BCR, BRD sau Alpha Bank. (vezi aici detalii)

Stirea integral, pe Bancherul.ro

Bancile si IFN-urile ar trebui sa-i stearga din Biroul de Credit pe clientii de buna credinta pe care nu i-au ajutat sa evite restantele la credite

In viata fiecarui om pot aparea probleme la un moment dat, fie de sanatate, cu serviciul sau familia, un accident sau alta urgenta personala care-l impiedica sa-si achite rata la credit intr-o luna, doua sau mai mult, pana se rezolva acea problema.
De altfel, Biroul de Credit mai este cunoscut de oameni si ca baza de date cu rau platnici.

Numai ca rau platnicii sunt cei care nu mai vor sa-si achite datoriile, nu cei de buna credinta, care din diverse motive obiective nu mai pot sa-si plateasca ratele, pe o perioada scurta de timp.

De aceea, in aceste situatii, bancile si Institutiile Financiare Nebancare (IFN) trebuie sa le propuna clientilor solutii pentru depasirea perioadei dificile in care nu-si pot rambursa creditele, precum o perioada de gratie in care sa nu mai achite ratele, reducerea valorii ratelor sau scaderea dobanzii.

Se pot evita, astfel, situatii si probleme foarte neplacute cauzate mai tarziu de raportarea la Biroul de Credit sau executarea silita prin poprirea salariilor, conturilor sau chiar sechestru pe bunuri personale.

Din pacate, la Reclamatiibanci.ro primim multe reclamatii in care clientii bancilor se plang ca atunci cand au avut diverse probleme si nu si-au mai putut plati ratele, bancile nu le-au oferit solutii de depasire a impasului, ci au preferat sa-i raporteze la Biroul de Credit, iar apoi sa-i execute silit.

Poate ca pentru o banca este mai simplu, mai eficient financiar si administrativ sa urmeze procedurile standard in cazul restantierilor, adica raportarea lor la Biroul de Credit daca intarzie mai mult de 30 de zile cu plata ratei, iar daca datoria nu se achita nici dupa 90 de zile, sa treaca la executarea silita sau sa vanda creditul considerat neperformant firmelor de recuperare creante.

Mai ales ca procedura executarii silite este destul de rapida si eficienta: datornicii nici macar nu mai sunt instiintati ca li se va lua din salariu sau din pensie, ei se pot trezi peste noapte cu cardurile de salariu sau de pensie blocate.

Pe cand abordarea proactiva a clientului in momentul in care acesta are probleme cu plata ratei si gasirea, impreuna cu acesta, a unor solutii pentru evitarea restantelor, s-ar putea dovedi o munca destul de laborioasa si mult mai putin productiva pentru o banca a carei obiectiv este sa faca un profit important.

Din acest motiv s-a intensificat in ultima perioada legislatia privind protectia consumatorilor, una dintre acestea referindu-se chiar la aceasta problema.

Astfel, OUG 52/2016, o transpunere in legislatia nationala a directivei europene privind creditele, prevede urmatoarele, la articolul 46:

„În situaţia în care un consumator se află în dificultate de plată, creditorul şi consumatorul trebuie să conlucreze pentru a stabili motivele apariţiei dificultăţilor şi pentru a se lua măsuri adecvate de către creditor.”

Legea prevede, in mod concret, ca banca sau IFN-ul este obligat, printre altele, sa prelungeasca durata de rambursare a creditului, sa amane pentru o perioda plata ratei sau a datoriei totale (perioada de gratie), sa micsoreze dobanda, sa scada rata, sa rescadenteze si sa reesaloneze ratele.

La art.48 se arata urmatoarele:

(1) Creditorul, respectiv entitatea care desfăşoară activitatea de recuperare creanţe trebuie să ţină cont de circumstanţele individuale ale consumatorului, de interesele şi drepturile consumatorului, precum şi de capacitatea de rambursare a acestuia atunci când oferă soluţii.

(2) Soluţiile oferite de creditor pot include:

a) refinanţarea totală sau parţială a contractului de credit utilizând una din ofertele curente ale creditorului;
b) prelungirea duratei contractului de credit;
c) schimbarea tipului contractului de credit;
d) amânarea plăţii sumei totale sau parţiale a ratei de rambursare pentru o perioadă;
e) schimbarea ratei dobânzii;
f) oferirea unei perioade fără plăţi;
g) reducerea pe perioade scurte a ratei;
h) consolidarea mai multor credite care poate oferi un termen mai lung de creditare şi o rata mai mică;
i) rescadenţarea ratelor;
j) reeşalonarea ratelor;
k) conversia creditelor.

Aceeasi lege obliga bancile si IFN-urile sa ia masuri pentru a preveni situatia in care puteti ajunge in executare silita.

Iata prevederile articolului 50 din OUG 52/2016:

(1) Creditorul depune diligenţe pentru a preveni declararea scadenţei anticipate, iniţierea procedurilor de executare silită a consumatorilor ori vânzarea debitelor restante către entităţi care desfăşoară activitatea de recuperare creanţe.

(2) Creditorul trebuie să facă dovada că a depus diligenţele necesare în vederea evitării iniţierii procedurilor prevăzute la alin. (1).

(3) În vederea îndeplinirii obligaţiilor prevăzute la alin. (1) şi (2), cel mai târziu după înregistrarea unui număr de 60 de zile consecutive restanţă de către consumator, creditorul va depune diligenţele necesare pentru a transmite în scris consumatorului soluţii corespunzătoare pentru achitarea debitului, pe baza informaţiilor primite de la consumator privind situaţia sa.

(4) Oricând pe parcursul relaţiei contractuale, la solicitarea consumatorului, creditorul oferă acestuia soluţii corespunzătoare pentru achitarea debitului, chiar dacă nu sunt înregistrate restanţe, însă consumatorul face dovada unei situaţii dificile sau a iminenţei neplăţii.

Sursa: Bancherul.ro

Care banci au reclame inselatoare si care sunt exemple de buna practica

Directorii de marketing ai mai multor banci au fost cuprinsi de curand de o febra a reclamelor inselatoare, dupa formula „dobanda de la x%”, unde dobanda x% este poleita in fel si chip pentru a fi cat mai mica si dotata cu steluta care este un indiciu clar ca acolo se asunde ceva necurat, scris cu litere cat mai mici, sa nu fie observat.

Textul asteriscului dezvaluie, sub lupa, ca dobanda din reclama e valabila, de fapt, doar in anumite conditii speciale, de regula pentru cei care-si incaseaza salariul in contul bancii de la care iau creditul, precum si daca-si fac asigurare sau primesc la pachet inca un produs, precum un card de credit sau un pachet de cont cu card.

De asemenea, dobanzile mici din reclamele inselatoare sunt cele aplicate, in cazul unor banci, pentru sume de bani mai mari, pe cand pentru imprumuturile mai mici, dobanzile sunt mult mai ridicate.

Iar unele banci par sa fi renuntat cu totul la creditul cu dobanda standard, de vreme ce au inceput sa stabileasca dobanzi diferente chiar si in functie de riscul sau profilul clientilor, probabil tot de dragul de a se afisa cu dobanda „de la”.

Regula bunei credinte si a corectitudinii obliga insa bancile sa adauge si „pana la”, adica sa spuna si pana la ce nivel poate ajunge dobanda. In plus, legea le obliga sa afiseze, cu aceeasi marime a textului si in acelasi camp vizual, toate costurile imprumutului, adica si Dobanda Anuala Efectiva (DAE), care include atat dobanda, cat si comisioanele.

Reclame inselatoare si exemple de buna practica

BCR isi promoveaza pe site-ul propriu creditul ipotecar Casa Mea cu dobanda „de la 5,36%” pe an.

Cu litere mai mici, la descrierea creditului, se precizeaza ca este vorba de o dobanda variabila, „dacă optezi pentru un credit mai mare sau în sumă de 300.000 lei și încasezi salariul în cont la BCR. Pentru un credit mai mic de 300.000 lei, dobânda începe de la 5,63%, dacă încasezi salariul la BCR.”

Dobanda creste, deci, la 5,63%. In realitate, in prezent dobanda a crescut la 5,66% (IRCC + 3%), pentru ca indicele IRCC a urcat cu 0,3 puncte, dar informatiile BCR nu au fost inca actualizate.

Dar cat este dobanda daca nu incasezi salariul la BCR? Aflam doar daca facec click pentru a ajunge pe o alta pagina, cu un document PDF atasat, cu dobanzile si comisioanele la credite: 5,96% (IRCC + 3,3%).

BRD isi face reclama la creditul Expresso astfel, pe site-ul propriu: bucura-te de viitor, acum cu dobanda fixa de la 6,99% pentru refinantare*.

Desubt, cu un text inca o data mai mic, ilizibil, la steluta, descoperim insa ca dobanda este valabila „pentru credite de peste 75.000 lei, daca incasezi venitul la BRD si refinantezi credite de la alte banci.”

Asadar, dobanda fixa de 6,99% e valabila nu doar pentru refinantare, cum scrie cu litere mari, ci si pentru credite mai mari si daca incasezi venitul la banca, dupa cum scrie cu litere invizibile.

Dar pana la ce valoare poate sa ajunga dobanda? Stim de la cat, dar pana la cat? Banca nu spune.

Din linkul catre tabelul cu dobanzile (in limba engleza, astfel incat confuzia creste) aflam ca dobanda pentru sume mai mici urca la 12,59%, deci inca o data mai mare.

Iar daca e vorba de un credit nou, nu de o refinantare, dobanda ajunge la 13,33% si creste la 14,81% fara incasarea salariului la banca.

Dobanda la BRD este, deci, de la 6,99% pana la 14,81%, cum corect ar trebui spus in reclama.

Cetelem afiseaza pe site-ul sau o dobanda de la 8,75% pentru refinantare. Dar dupa ce facem click pe butonul aplica, vedem ca la dobanda apare steluta, indiciul pentru orice reclama inselatoare.

Explicatia stelutei o gasim, fireste, cu litere mai mici, in subsolul paginii, strecurata undeva intr-un exemplu de calcul: procentul de dobanda este fix si se va stabili, pornind de la 8,75% pe an, in functie de valoarea sumei imprumutate. Nu se precizeaza, insa, care sunt dobanzile pentru diferite valori ale creditului, ci doar pentru doua valori: 80.000 de lei, cu dobanda din reclama, de 8,75%, si 40.000 de lei, cu o dobanda de 9,99%.

Cat sunt dobanzile pentru sume mai mici? Cetelem le ascunde.

Nici la simulatorul online de pe site nu aflam care sunt dobanzile pentru creditul dorit, ci doar rata lunara, ceea ce este ilegal, intrucat legea (OUG 50/2010) obliga bacile si IFN-urile sa afiseze toate costurile unui imprumut, cu aceleasi caractere, nu unele mai mari, altele mai mici.

De ce incalca legea Cetelem? Nu am primit raspuns de la reprezentantii bancii franceze, BNP Paribas, care detine marca Cetelem in Romania.

Alte banci care folosesc dobanda inselatoare „de la” sunt Alpha Bank, OTP Bank, Patria Bank.

Exista insa doua banci, ING si Idea Bank, care pot fi exemple de buna practica in marketingul bancar.

Astfel, reclama ING Bank suna asa: „E simplu sa-ti finantezi planurile cu un credit pe repede ´nainte, cand ai dobanda de 7,99%<->12,49%”. Simplu, corect, fara stelute, fara text ilizibil.

Initial, si reclamele ING au mers cu formula inselatoare „de la”, insa banca le-a schimbat, si bine a facut.

Idea Bank, desi isi promoveaza cu litere de-o schioapa creditul cu „dobanda fixa de la 9,4%*”, cu litere micute mentioneaza si dobanda maxima: „dobanda fixa variaza de la 9,4% pana la 17% in functie de profilul tau socio-demografic si financiar si contine un discount in valoare de 1% pentru virarea salariului prin Idea Bank.”

Stire publicata de Bancherul.ro

Creditele de nevoi personale acordate de banci au dobanzi (DAE) intre 8,47% si 17,11%

Creditele de nevoi personale fara garantii acordate de cele mai mari 15 banci au costuri totale, exprimate prin Dobanda Anuala Efectiva (DAE), care include atat dobanda nominala cat si comisioanele, intre 8,47% si 17,11% pe an, conform analizei realizata de Bancherul.ro.

Creditele cu cele mai mici dobanzi le gasim la Banca Romaneasca: DAE de 8,47% pentru imprumutul cu dobanda variabila, formata din marja fixa a bancii, de 5,5%, plus Indicele de Referinta pentru Creditele Consumatorilor (IRCC), de 2,66%.

Imprumutul cu dobanda fixa pe toata perioada de creditare, de maxim 5 ani, are o DAE de 10,2%.

CEC Bank completeaza podiumul celor mai ieftine trei credite, cu o dobanda fixa de 10,4% si DAE de 10,84%.

Cele mai mari dobanzi pentru acest tip de imprumuturi le gasim la Unicredit, care are statut de intermediar pentru IFN-ul sau, Unicredit Consumer Financing, institutie care acorda aceste credite: DAE de 17,11% pentru creditul cu dobanda fixa, cu sapte puncte mai mare decat la Banca Romaneasca.

Si creditul cu dobanda variabila intermediat de Unicredit are cea mai mare DAE pentru acest tip de dobanda: 15,96%, inca o data mai ridicata decat cea de 8,47% de la Banca Romaneasca.

Printre bancile cu dobanzi mici, cu DAE de pana la 12%, se mai afla Alpha Bank, BCR, Garanti Bank, Idea Bank, Libra Bank si Banca Transilvania.

Bancile cu cele mai scumpe credite de consum, cu DAE de peste 12%, sunt, in ordine: Unicredit, OTP Bank, First Bank, Raiffeisen, BRD, ING, Patria Bank, Banca Transilvania, Garanti Bank, Idea Bank.

Creditele cu dobanzi fixe sunt majoritare (13) din totaul celor 23 de banci, 10 tipuri de imprumuturi fiind cu dobanda variabila, formata din marja fixa plus IRCC, care se modifica in fiecare trimestru.

In privinta diferentei dintre dobanzile fixe si variabile, se poate spune ca balanta a inclinat spre dobanzile fixe: doua tipuri de credite cu dobanzi fixe si doar unul cu dobanda variabila sunt printre cele mai ieftine trei imprumuturi.

Aceeasi situatie o gasim si la polul opus: in top 3 cele mai scumpe credite se afla doua cu dobanda fixa si una cu dobanda variabila.

Daca facem o medie a celor 13 dobanzi fixe, aflam ca DAE medie este 13,13% (LOL), cu un punct peste DAE medie la creditele cu dobanda variabila, care este 12,23%.

Media DAE, indiferent de tipul dobanzii, este 12,74% pe an.
Au fost luate in calcul dobanzile standard, fara diverse reduceri aplicate de banci, precum incasarea salariului intr-un cont bancar, incheierea unei asigurari sau alte produse la pachet, precum carduri de credit.

Citeste stirea integral pe Bancherul.ro

Refinantarea unui credit ipotecar: care banci au cele mai mici dobanzi

Banca Transilvania (BT) suporta taxele notariale si de evaluarea imobilului necesare pentru refinantarea creditelor ipotecare de la alte banci, prin virarea in conturile viitorilor clienti a unei sume de 1.000 de lei, in cadrul unei promotii valabile pana la finalul anului.

Costurile ridicate cu notarul si evaluarea imobilului reprezinta o piedica in calea refinantarilor creditelor imobiliare, pe care Consiliul Concurentei incearca sa o elimine de mai mult timp, dar fara succes.

BT este printre bancile cu cele mai mici dobanzi la creditele ipotecare in lei, astfel ca cei care decid sa-si mute imprumutul la aceasta banca ar putea sa-si micsoreze rata lunara, dupa cum spune si banca din Cluj, intr-un comunicat (vezi comunicatul mai jos).

Astfel, BT are o dobanda variabila de 5,91% la creditele imobiliare, formata dintr-o marja fixa de 3,25% plus Indicele de Referinta pentru Creditele Consumatorilor (IRCC), de 2,66%, costul total al imprumutului, exprimat in Dobanda Anuala Efectiva (DAE), care include si comisioanele, ajungand la 6,25%, aceasta fiind a sase cea mai mica dobanda dintre cele 21 de oferte ale celor 15 banci romanesti analizate de Bancherul.ro.

Cea mai mica dobanda pentru un credit imobiliar in lei o gasim la CEC Bank, de 5,16%, variabila, si o DAE de 5,84%, iar cea mai mare la BRD, atat pentru creditul cu dobanda fixa pe toata perioada de rambursare, cu DAE de 7,80%, cat si pentru cel cu dobanda variabila, cu DAE de 7,26%.

Diferenta dintre dobanzile practicate de CEC Bank si BRD este de doua puncte procentuale, iar intre creditele BT si BRD de un punct procentual.

Cat castigam la o refinantare cu o dobanda mai mica

Sa vedem cat ar avea de castigat detinatorul unui credit daca ar face o refinantare la o banca unde ar avea o dobanda cu doua, respectiv un punct procentual mai mic fata de cea care o achita el in prezent.

La refinantarea unui credit in valoare de 180.000 de lei (in jur de 38.000 de euro) pe o perioada de 25 de ani, rata lunara scade cu aproape 200 de lei daca dobanda este cu doua procente mai mica (5,8% in loca de 7,8%) si cu aproape 100 de lei daca dobanda este cu un procent mai mica (6,8% in loc de 7,8%).

Pe parcursul celor 25 de ani (300 de luni), castigul este de 60.000 de lei (peste 12.000 de euro) la o refinantare cu o dobanda cu doua puncte mai mica si de 30.000 de lei (6.000 de euro) la o refinantare cu o dobanda mai redusa cu doar un punct, onform Calculatordecredite.ro.

Ofertele bancilor pentru refinantarea unui credit ipotecar

La refinantarea creditelor ipotecare, dobanzile sunt identice cu cele pentru obtinerea unui credit nou. Nicio banca nu practica o dobanda mai mica pentru refinantare decat cea pentru un credit nou. Cu o exceptie: creditul BRD cu dobanda fixa pe toata perioada de rambursare: 7,53% la refinantare, fata de 8,16% pentru creditul nou.

Unele banci, putine insa, doar doua dintre cele 15, ofera reduceri de comisioane pentru refinantarea creditelor imobiliare.

Astfel, Alpha Bank si Idea Bank nu au comisioane de acordare a creditelor de refinantare, comisioane care se ridica la 900 de lei, respectiv 600 de lei.

Avantajul principal al unei refinantari a creditului imobiliar este reducerea ratei lunare, insa la unele banci exista si posibilitatea obtinerii unei sume suplimentare de bani.

De exemplu, la Alpha Bank poti include in valoarea creditului o suma suplimentara pentru reamenajarea locuintei de pana la 10% din soldul creditului refinantat, maxim 10.000 euro, conform informatiilor publicate de banca.

Rate mai mici la împrumuturile pentru locuințe prin refinanțare la Banca Transilvania (comunicat de presa)

Persoanele care doresc să refinanțeze la Banca Transilvania creditele imobiliare/ipotecare în lei sau euro pot beneficia de rate mai mici.

Cea mai nouă ofertă BT, valabilă până la finalul acestui an, înseamnă împrumuturi mai avantajoase, acoperirea de către bancă a taxelor notariale şi evaluarea imobilului fără a fi perceput comision.

Cui se adresează oferta BT şi ce presupune

Banca Transilvania se adresează celor care doresc să îşi gestioneze mai bine banii, pentru a putea investi în planuri noi.

Este vorba de persoanele care, în urma calculelor BT, ar putea
obține o rată mai mică şi presupune luarea unui credit imobiliar pentru închiderea altuia, de la o altă bancă.

Pentru a avea o călătorie cât mai uşoară în direcția descreşterii ratelor, BT sprijină clienții cu acoperirea taxelor notariale aferente mutării ipotecii imobiliare, cu suma de 1.000 de lei, net, direct în contul acestora.

Cei care doresc pot afla online, orientativ, suma totală de plată şi rata după refinanțare la BT. Acestea depind de suma rămasă de plată, de perioada dorită pentru refinanțare şi dacă persoana respectivă primeşte venitul prin BT sau prin alte bănci.

5 paşi pentru refinanțare la Banca Transilvania:

 Obținerea acordului de refinanțare de la banca la care este împrumutul imobiliar/ipotecar, exceptând creditele prin programul Prima Casă;

 Alegerea unui notar pentru asistență privind contractul de ipotecă;

 Solicitarea unui nou extras CF de informare, care se poate obține online;

 Accesarea ofertei de la Banca Transilvania se face cu următoarele acte: act de identitate, documente specifice de venit, acordul de refinanțare de la banca la care a fost luat
creditul şi documentele de proprietate ale locuinței;

 După închiderea creditului refinanțat, împreună cu reprezentantul băncii de la care a fost luat inițial creditul, se întocmeşte la notar o adresă de radiere, pe baza căreia noratul
obține extrasul CF cu ipotecă în favoarea BT.

Pentru refinanțare se poate aplica atât pe siteul băncii, cât şi la oricare dintre cele peste 500 de sedii BT.

Citeste stirea integral pe Bancherul.ro

Topul bancilor cu cel mai bun curs de schimb valutar euro/leu

Cursurile de schimb valutar euro/leu practicate de bancile romanesti variaza foarte mult de la o banca la alta, in special in cazul platilor cu cardul si online, conform unei analize a cotatiilor pentru schimburile valutare afisate astazi de 15 banci, realizata de Bancherul.ro.

Cel mai ridicat nivel de curs valutar este practicat de ING Bank, pentru vanzarea de euro la tranzactiile cu cardul, de 4,9168 lei pentru 1 euro, cu 16 bani (3,5%) peste cursul oficial publicat de Banca Nationala a Romaniei (BNR), care reprezinta o medie a cotatiilor practicate de banci – 4,7502 lei.

Cursul ING (4,9168) este cu 15 bani mai mare decat cel mai bun curs la vanzarea euro, la Alpha Bank (4,7650). Ceea ce inseamna ca la o plata de 1.000 de euro, pierderea/castigul clientilor celor doua banci este de 151 de lei.

Trebuie precizat ca dintre cele 15 banci, doar sase (BRD, Unicredit, Raiffeisen, ING, Credit Europe, Idea Bank) au curs diferit pentru platile cu cardul in euro decat cursul de schimb in cont si la casa de schimb de la ghiseu.

In acelasi timp, majoritatea bancilor au cotatii diferite ale cursului de schimb pentru tranzactiile in cont, fata de cele la ghiseu, doar cinci dintre ele (BCR, Raiffeisen, OTP Bank, Banca Romaneasca, Idea Bank) avand aceleasi tarife atat pentru schimburile la ghiseu, cat si in conturile clientilor.

Bancile nu percep comisioane pentru schimburile valutare la ghiseu sau in cont. In schimb, unele banci au comisioane pentru tranzactiile in euro cu cardul. De exemplu, la BCR acest comision este 2% din valoarea tranzactiei in alta moneda decat cea a cardului.

De altfel, cursul de schimb pentru tranzactii cu carduri practicat de ING sau Raiffeisen este cu aproximativ 2% peste cel din cont, astfel ca se poate spune ca este echivalentul unui comision de 2% pentru tranzactii in valulta.

Unele banci, precum CEC Bank, ofera un curs de schimb cu 0,0025 lei mai mic decat cel standard pentru operatiunile efectuate prin canale electronice (internet banking, mobile banking sau phone banking).

Cursul valutar euro/leu practicat de banci la casele lor de schimb de la ghisee, pentru cei care vor sa vanda euro, variaza intre 4,6750 lei la BRD si Banca Transilvania (BT) si 4,7250 lei la Alpha Bank.

Bancile vand euro la ghisee cu preturi intre 4,7750 la Alpha Bank si 4,8240 la OTP Bank.

Cursul de schimb in conturile clientilor variaza, de asemenea, destul de mult. Cele mai bune tarife, atat la vanzare, cat si la cumparare, le are Alpha Bank, iar cele mai slabe sunt pentru clientii OTP Bank, de asemenea atat la vanzare, cat si la cumparare. (vezi foto)

In concluzie, se poate spune ca cel mai dezavantajos curs de schimb pentru platile cu cardul este la ING, clientii OTP Bank au cele mai slabe cotatii, atat la vanzare cat si la cumparare, in timp ce clientii Alpha Bank au cele mai bune oferte.

Cei care vor sa cumpere euro de la ghiseul unei banci, cel mai bun curs il gasesc la OTP Bank, iar cei care vor sa vanda euro, cel mai bun pret il au la Alpha Bank.

In total, se poate spune ca Alpha Bank are cele mai bune cotatii de schimb valutar, in timp ce la ING si la OTP Bank le gasim cele mai slabe.

Citeste tot articolul pe Bancherul.ro.

OTP Bank isi face reclama inselatoare la creditul ipotecar

OTP Bank isi face reclama inselatoare la creditul ipotecar, cu o dobanda mica, fara a mentiona ca aceasta este valabila doar in anumite conditii, precum incasarea veniturilor intr-un cont al bancii sau incheierea unei asigurari la o firma agreata de banca.

Banca maghiara este singura din Romania care nu prezinta, pe site-ul propriu, care este dobanda standard pentru un credit ipotecar, nu doar cea valabila in conditii speciale.

Iar in reclame (vezi foto), OTP Bank foloseste formula „DAE de la 5,66%”, fara a mentiona, asa cum ar fi cinstit, si nivelul maxim la care ar putea ajunge aceasta.

Pe site-ul propriu, OTP Bank isi promoveaza la fel creditul ipotecar: „cu dobanda de la 5,48%”, fara a mentiona in ce conditii este valabila aceasta dobanda si pana la ce nivel poate urca. (vezi foto)

Abia in subsolul unui document atasat pe site, cu costurile imprumuturilor, descoperim ca dobanda „de la 5,48%” este valabila daca se indeplinesc nu mai putin de cinci conditii:

1. încasarea lunară a salariului în contul curent deschis la OTP Bank;

2. plățile lunare prin POS la comercianți folosind cardul de debit OTP Bank;

3. încheierea asigurarării de locuință la Groupama;

4. achiziționarea unui pachet de produse și servicii

5. profilul clientului și istoricul de creditare.

OTP Bank nu mentioneaza insa, asa cum fac toate celelalte banci, care este dobanda standard, valabila pentru clientii care nu se incadreaza in conditiile mentionate.

Citeste tot articolul pe Bancherul.ro

Cum pot folosi aplicatia myBRD daca am schimbat telefonul si sunt in strainatate?

Am schimbat telefonul mobil si mi-am reinstalat aplicatia myBRD, dar nu am mai putut folosi vechea parola. Am sunat la banca, la BRD, mi-au data o alta parola cu care pot intra in aplicatie, dar pot doar sa vad cati bani am in cont, nu pot face transferuri si plati. La telefon mi-au spus ca trebuie sa merg la banca pentru a primi alt ID de logare si alta parola, dar eu sunt in strainatate. Nu mi se pare normal sa vin in tara pentru atata lucru, atat timp cat pot fi identificat cu datele personale si prin telefon sau online, pe telefon. Ce pot sa fac?

Raspuns RECLAMATIIBANCI.RO:

Stimate domn,

Am trimis la BRD sesizarea dumneavoastra, in vederea rezolvarii problemei, astfel incat sa primiti noi date de logare (ID autentificare/cod utilizator, parola) in aplicatia myBRD, pentru a o putea folosi in continuare, pe noul telefon, astfel incat sa nu mai fie nevoie sa veniti in tara.

Va rog sa reveniti la mine daca nu se rezolva problema in cel mai scurt timp.

Cu stima,

Vasile Coman

jurnalist

Reclamatiibanci.ro

0723292899

vasile.coman@reclamatiibanci.ro

Topul bancilor cu cele mai mari dobanzi la depozitele in lei

Banca Romaneasca, CEC Bank si Garanti Bank au cele mai mari dobanzi pentru depozitele in lei la termen de 12 luni, de 3,6% pe an, in timp ce la BCR si BRD, dobanzile sunt in jur de 1% pe an, conform analizei costurilor depozitelor si conturilor la un numar de 14 banci, realizata de Bancherul.ro.

Un numar de 6 banci dintre cele 14 platesc dobanzi de peste 3% pe an pentru un depozit la termen de 1 an:

1. Banca Romaneasca (3,79%)

2. CEC Bank (3,60% la depozitele online)

3. Garanti Bank (3,6%)

4. Banca Transilvania – BT ( 3,5%)

5. Libra Bank (3,50% la depozitele online)

6. First Bank (3,60% la depozitele online)

La polul opus, bancile cu cele mai mici dobanzi pentru depozitele in lei la termen de 1 an sunt BRD (0,95%) si BCR (1,05%), de trei ori mai mici.

Media dobanzilor la un depozit in lei pe termen de 1 an din oferta celor 14 banci este 2,6% pe an.

Cinci banci ofera dobanzi mai mari pentru economiile constituite online: CEC Bank are un bonus de 0,10 puncte procentuale peste dobanda de la ghiseu, Libra Bank si Raiffeisen ofera un bonus de 0,25 puncte, First Bank – 0,45 puncte, iar OTP Bank – 0,2 puncte, pentru depozitele la termen de 1 an.

ln cazul depozitelor pe termene scurte, de 1-3 luni, cele mai mari dobanzi la gasim la Libra Bank (2,35% la depozitul online la 3 luni), First Bank (2,15% la depozitul online pe 3 luni) si Garanti Bank (1,6% la termen de trei luni).

Daca ne uitam la castigul obtinut cu un depozit in valoare de 10.000 la termen de 12 luni, retras de la bancomatul propriu al bancii, cel mai mare este la CEC Bank, cu 360 de lei, urmat de Banca Romaneasca (359 lei) si BT (350 lei).

Daca luam in calcul si comisioanele pentru administrarea contului curent si aplicatiei de online banking, atunci cel mai rentabil este la BT, cu un castig net de 345 lei, Libra, cu 330 lei si Banca Romaneasca, cu 299 lei.

Citeste articolul integral pe Bancherul.ro

Cetelem este acuzata de clienti ca le trimite carduri de credit fara acordul lor, pe care nu le mai pot inchide si sunt raportati la Biroul de Credit sau chiar executati silit

Cetelem, care apartine de banca franceza BNP Paribas, este acuzata de clienti ca le emite, fara acordul lor, carduri de credit, pe langa imprumuturile obtinute de regula in cadrul diverselor magazine, dupa care se chinuie sa le inchida sau ajung in situatia de a fi raportati la Biroul de Credit sau chiar executati silit.

Unii clienti Cetelem nici macar nu stiu ca li s-a emis si un card de credit, in plus fata de imprumut, iar altii primesc acasa cardul, dar nici nu-l scot din plic, dat fiind ca nu l-au solicitat si nu au nevoie de el.

Unii oameni s-au plans ca au primit un card Cetelem doar in urma unei oferte la telefon, uneori facuta chiar de alte persoane care le foloseau telefonul.

De exemplu, un cititor ne-a spus, la Reclamatiibanci.ro, ca a avut o surpriza cand s-a intors din strainatate, acum doua saptamani: a primit un plic cu un card Cetelem, fara sa-l ceara.

Dar cum de l-a primit, totusi? l-am intrebat. I-am lasat telefonul unui cunoscut, zice el, cat timp am fost plecat, iar pe el l-au sunat si l-au intrebat daca nu vrea un card, si a zis da. „Pai bine, ma, eu ti-am facut un bine, ti-am lasat telefonul sa te folosesti de el, iar tu comanzi carduri in numele meu?!” i-a reprosat el.

Apoi s-au certat rau dupa ce a primit un SMS de la Cetelem ca are de plata 99 de lei. Cum se poate sa am de plata 100 de lei, cand eu nici macar nu am dezlipit cardul de pe plic?! Doar m-am uitat in plic sa vad ce e si l-am lasat acolo. Asa ca va rog sa-mi spuneti ce trebuie sa fac, ca eu vreau sa renunt la acest card. Mi se pare ca au comis un abuz de putere. Cum sa platesc 100 de lei cand eu nici macar n-am folosit cardul si nu l-am cerut? Eu nu vreau acest card, mai ales ca m-am uitat pe internet si am vazut ca firma asta Cetelem e neserioasa. Va rog sa-mi spuneti cum se poate ca Cetelem sa emita un card prin telefon, fara semnatura persoanei?”.

De ce Cetelem trimite oamenilor carduri de credit pentru care incaseaza comisioane, desi acestea nu sunt folosite, iar apoi ii executa silit? Nu am primit raspuns la aceasta intrebare de la Cetelem.

Un alt client Cetelem ni s-a plans ca a primit o somatie de executare silita in valoare de 65 de lei, desi si-a achitat creditul de anul trecut. I s-a spus insa ca mai are si un card, probabil e din cauza lui, desi nu l-a folosit niciodata. Nu a stiut ca trebuie inchis cardul. Dar cum sa inchida cardul, din moment ce nici macar nu stia de existenta acestuia?! Mai mult, cand a incercat sa ia legatura cu Cetelem pentru a lamuri problema, nimeni nu i-a raspuns la telefon.

Altcineva reclama ca i-a fost activat cardul fara acordul sau si i s-a perceput un comision lunar, desi nu a folosit cardul.

„Am cumparat ceva de la Flanco in rate si am primit un card Cetelem, dar pe care nu l-am folosit. Totusi, am aflat ca el a fost activat, fara acordul meu, astfel ca a trebuit sa achit un comision lunar, desi nu l-am folosit. Acum vreau sa fac un credit, dar pentru a ma incadra trebuie sa inchid cardul Cetelem. Le-am cerut prin telefon sa-mi inchida cardul si mi-au spus ca o sa-mi trimita prin e-mail formularul de inchidere a cardului, dar nu mi l-au trimis nici acum, dupa doua zile, iar la telefon nu mai raspund”, se plange un cititor, la Reclamatiibanci.ro.

Multi clienti Cetelem se plang, de altfel, ca nu reusesc sa ia legatura cu Cetelem pentru a-si inchide cardurile de credit.

„Imposibil sa închid cardul Cetelem dupa o săptămână in care incerc sa sun la toate numerele afisate, am trimis si email si totuși nimic. Serviciul clienți este inexistent”, se plange o cititoare, la Reclamatiibanci.ro.

„Care este procedura de inchidere cont Cetelem? Trebuie un formular anume sau online? Trebuie sa ma duc la ei pe strada Clucerului? Va rog sa ma ajutati. La telefon nu raspunde nimeni decat robotul, care dupa o ora te saturi”, intreaba alt client Cetelem.

Raspunsul Cetelem? „Toate informatiile despre produsele financiare sint in materialele de prezentare si in contract.”

Alta problema reclamata de clientii Cetelem este lipsa transparentei in privinta sumelor de platit si de achitat si implicit teama de a nu fi taxati suplimentar.

„Am citit in cadrul blogului dumneavoastra despre Cetelem. Am vazut cat de ajutor ati fost in toate situatiile si m-am gandit ca poate imi sunteti si mie de ajutor. Detin un credit pentru un televizor, prin emag, la Cetelem, pe un an de zile. Suma initiala a fost de 699 lei, dar am platit mult mai mult de atat. Conform Pay Zone unde achit ratele, in momentul acesta mai datorez 50 de lei, pe care abia astept sa ii achit. Am emotii ca vor cere sume, dobanzi si etc dupa achitarea acestei sume, desi am fost de buna credinta si am achitat la timp toate ratele, fara nicio dobanda. Abia astept sa inchid cardul, respectiv sa sting creditul cat mai repede. Ma sperie modul lor netransparent de a actiona, faptul ca incerc sa ma loggez pe site sa pot vedea un extras de cont, fara reusita. Ce pot face in situatia in care ma trezesc cu mult mai mult de platit mentionez ca nu am de gand sa platesc un leu in plus, deoarece este nefondat”, ne scrie un client Cetelem, la Reclamatiibanci.ro.

Sursa: Bancherul.ro